To learn how to regenerate yorself,you'll first need to learn how to die..

Heya !

2009-03-13T17:52:00.006+02:00

Helliu to ya all.

Well , sincera sa fiu nu m-ash mai fi intors , sa scriu ...

franturi de idei si adieri de sentimente din furtuna mea de viatza, dar un bun prieten mi-a sugerat sa-mi mai deschid putin blogul ,

sa mai las si pe aici cate ceva din zbuciumurile mele de toate zilele , si sincer...

cred ca o voi face.

De ce? Simplu. De Yahoo Messenger m-am plictisit , hi5-ul mi-a mancat viata si nervii destul , Deviant Artul inca este o pasiune ,

dar o pasiune tragic de mancatoare de vreme [ore fugite de la scoala ... ca sa ce?... ca sa vad ce print mi-a mai fost cumparat].

Ok ! That's over... got some more important things to do with my time.

Nu stiu de ce am ajuns sa spun asta la 3 zile dupa ce am facut 18 ani.

Eu nu simt nici o schimbare ,

poate doar capul spart intr-o prietena si nemaivazuta betie de atunci.

Dar sunt chestii vesele , vorba prieteniilor "once in a life time you're doin' eighteen" ,

well , slava domnului , ca nu ash mai rezista la un majorat nici eu nici casa mea :))

Revenim , nu inteleg de ce m-am scchimbat ,

poate doar am stat mult prea mult cu ochii atintiti pe perete , sperand ca imi voi regasi gandurile , si imi voi repescui franturile de trairi.

Dar sunt duse , toate sunt duse , ma uit in urma , si nu vad nimic.

Ma vad pe mine , asa cum eram atunci , dar dintr-un anume motiv nu imi inteleg aluziile si aspiratiile din acea perioada.

Eram eu sau nu eram eu.

Ciudat este ca nu ma simt ca si cum as fi fost eu.

Am tzopait prin archive ,

sa ma uit ,

sa vad ,

sa imi amintesc ,

ce era in capul meu ,

ce anume din inocenta

era inca exprimata subtil in afara.

Eram inocenta ,

poate ...

dar...

insa...

cautam iar doar niste motive.

Motive ca sa ce?

Vreau sa ma omor, sa imi sec fiinta de anumite trairi ,

sa ma intorc in acea minte finutza si inocenta.

Eram visatoare , sau eram doar neexperimentata?

Nu stiu , va intreb pe voi , eu nu ma mai stiu , am avut dureroasa panorama de a ma privi numai din interior. Nu ma pot detasa de ceea ce sunt , dar inca imi amintesc haioasele porniri de rebelitate si atomicele porniri de fericire.

Erau momente de orbire totala ,

zburam , pe o baza inexistenta si pe niste fire imaginare ,

dar zburam

, eram in aer ,

eram eu ,

dar carapacea nu conta.

Chestia asta cu "carapacea" m-a obsedat mereu.

Ma va obseda intotdeauna.

Atat de mult am vrut sa calc oamenii in picioare pt aceste obsesii si dorinte fizice.

De ce?

Poate sunt si eu la fel...

dar ii vroiam tarati la pamant ,

vroiam s ale arat cat de usor te poti duce "draqu" luandu-te dupa o aparenta.

Dar am incercat atat de mult sa joc acest rol , ajunsesem o parte din el ,

ajunsese o parte din mine...

si ceva s-a stricat.

Nu zic ca as fi fost Sf Maria ,

dar eram mai buna ,

mai dulce ,

mai onesta si mai sincera.

Acum ador sa fiu persoana rea ,

sa ii vad cat se chinuie sa ma atinga si sa nu reuseasca ,

sa arunce cu insulte , sa incerce sa ma doboare de pe piedestalul ridicat de mine.

Si iar ajungem la fantasme. Poate am tot alergat dupa fantasme , poate ele erau reale si numai eu le consideram niste fantasme.

M-am considerat mereu puternica , curajoasa , tare pe interior ...

maybe I was wrong..

poate de aceea fug de la o persoana la alta.

Cunoasterea omului ii descopera punctele sensibile ,

si sa fim seriosi ...

cine le vrea descoperite?

Am avut atatea momente de izbire de ziduri ,

izbit co toata forta ,

izbit cum n-am crezut ca ash putea sa ma izbesc .

Am urat acele perioade ,

le-am vrut sterse pe veci , disparute , dar cum acest lucru nu se poate

... le-am ingropat.

Mai adanc si mai vesnic decat se poate ingropa o fosila in neantul oceanului. Dar exact ca acea fosila ,

valurile si curentele dezgroapa , strat dupa strat ... tot vor ajunge la suprafata , cu cat le ingropi mai mult , cu atat vor iesi mai usor. Iar in momentul in care sunt iar sus ... vei avea puterea sa le mai ingropi?

Nu stiu... eu nu am mai avut acea putere, credeam ca este acolo , inlantuita si controlata de mine. Se pare ca nu este , si i-ar m-am dus purtata de propriile pareri.

Poate trebuia sa ii ascult ..

mai mult..

mai putin...

mereu am fugit de opiniile celor care ma cunosc si care tin la mine

... nu stiu de ce ...

dar am facut-o.

Imi este rusine sa recunosc asta , mereu am preferat sa ma pocnesc singura de acel prag ,

a fost folositor , prefer sa ma ranesc singura decat sa nu aflu profunzimea acelei trairi.

Dar imi pare rau , si nu pentru mine , pentru ei

, trebuia sa le acord acel respect , am fost mult prea incapatanata.

Cu un simplu "scuza-ma"

nu prea reusesti sa rezolvi ceva.

fata de ei , poate ! Fata de tine... NU

Iti crapa .. obrazul ,

fata , mandria ,

rusinea ...

te afunzi in disgratia fata de tine.

Preferai sa te vezi altfel , preferai sa te uiti in urma si sa nu iti fie rusine , asai?

Am preferat mereu asta , m-am autoanalizat de atatea ori , ca nici nu mai stiu pe ce lume traiesc...

"fac bine?" "nu fac bine..." "am spus ceva prost" "ce parere are de mine" "mi-am stricat acoperirea" "am exagerat din nou" "nu meritau sa le vorbesc asa"

...."de ce am facut asta?" ....

"de ce am spus asta?" ....

" de ce nu ma pot stapani?" ....

"de ce nu ma plac asa cum sunt?" ....

FIINDCA NU ESTI TU

O faci doar ca sa le schimbi parerea ,

ajung sa tina la tine ,

vrei sa-i vezi urandu-te....

te urasc ... vrei sa le demonstrezi ca esti ca inainte....

dar oare mai esti?

De ce ..

prea multe intrebari ...

prea seci raspunsuri ....

prea multe motive , prea multe minciuni ,

prea multe aparente.

Te vei pierde printre ele ...

si la sfarsit vei urla la ei , ca este vina lor ,

numai a lor ca te-au fortat sa faci asta ...

dar oare au facut-o?

Oare ai facut-o tu?

Da...

Te vei autoanaliza in continuare ...

iti este frica ... imi ste frica ...

sa ma uit in urma , si sa vad ca o iau in regres.

Nu vreau regresul ,

nu vreau sa mai cad din nou , si nu din cauza CUIVA ...

nu am cazut niciodata din cauza cuiva !

Totul este din cauza mea

, fiindca se dezgroapa

si se reingroapa ,

nu le pot birui ,

dar nici nu le pot da drumul.

Sunt ale mele , sunt trairile care imi ingroapa golul ,

le vreau acolo fiindca tot acolo au fost cand am cautat ceva n intunericul meu , erau acolo , si imi defineau fiinta.

In singuratate si neant ,

erau acolo , atarnand , arzand ,

zdrobind si urland.. erau ,

si au ramas, mi-e frica sa le dau drumul ,

daca ma voi evapora o data cu ele ,

nu le vreau scoase ,

nu le vreau biruite , le vreau la fel , semi degropate ....

Ook , gata pt azi , deja am o stare proasta si nu vreau sa ma creada lumea nebuna de-a binelea.

Besides ,

persoana care m-a rugat sa mai scriu ...

este un prieten pe cinste ,

ii multumesc de idee, sper sa nu citeasca ce am scris :))

mie imi este frica sa recitesc

Take a look la videoclipul si melodia mea preferata:

Ma duc sa mai invatz la biologie ,

v-am pupat , multumesc daca ati reusit sa cititi 2-3 randuri din nebunia mea >:D<

Kalypso,

13 Martie 18:18

Lost in Words again...

2009-01-03T13:15:00.003+02:00

Stau pe net...

E liniste..

[asta daca metalele astea sunt linistite pe limbajul meu ^.^ ]

...but this is me, it's my world... asta ma relaxeaza. Azi , in penultima zi de scoala... ma strigau unii "Satana" pe la liceu.

Aww, that's so sweet!, macar am mai progresat...

not E M O stuff anymore ... that's a step forward indeed

... me's pround !

Parca ultima data cand ma strigase unu drept un specimen d'ala am zis:

"OK! Daca imi dai o lama iti cant simfonia a 5-a de Bethoween pe tiroida ta."

[a palit...cred ca nu stie ce-i aia "tiroida"(in ziua de azi se face apel mai mult la organul din jumatatea caudala a axului sagital, organ citat de fete in prostie )

... hmmm .. sau poate i-a picat metaforic "nicovala-n cap" cand a auzit de Bethoween (cine-o mai fi si ala) in fine.. fast forward... insignifiant ]

***

Revin cu picioarele pe pamant, si cu jumatatea posterioara pe cel mai folosit scaun din casa asta :))

Ma uit in stanga biroului, era ONCE o soba aici 8-> (da , dintr-aia cu lemne, era singura camarutza cu soba de lemne ] si ce frumoos trosneau... asha un zgomot melodios si cald inunda camera. Bine acum e caloriferul, ne desfatam in tehnologie, but still , 8 years ago 8-> .. lasa , contribui la salvarea copacilor .

Fshhh!!!

[dunno... zgomotu' ala de la mess , onomatopeele nu se scriu exact bre]

Zboing!!

Out din Photo Shop ... incarca-te incarca-te ....

<< ... yeah my PC's in agony again>>

.......

... asha ... WHOAW !

Ce de lume on ..

si ce de massuri ...

ramane cum am stabilit

Never mind.. let's take a look la statusuri ... in ce forma de agonie mai e lumea azi

LOVE

[suuure nimic nou imi vine sa borasc...bine unii chiar o zic for real, da' majoritatea bat campii ca de obicei ]

Winamp

Anorexia Nervosa

(daa , daca nu va place blackul holbati-va doar la nume )

"Vomited Fairy-Tale"

(hihi , that's sweet )

Mah, oamenii "in love" au statusuri swett, nascocite, nelogice,nerimate, nefanteziste,uneori penibile.

Isi storc creierashele in zadar, oribiti de voalul safiric de iubire, uita ushor sensul metaforelor sau nu ii dau importanta.

Hmm.. am ceva vin la bord [doar asha ma calmez dupa frumusetile de batalii cu taikmeu]... si bere ca doar eternul Jack e mereu acolo [cu tot cu sahul ala genial si bodega plina de prieteni ]... si cola [fie ca ma las eu , cumpara taikmeu , fie ca se lasa el si-mi cumpar yo.. cert e ca ne bantuie casa]

... si eternul ceai verde [caruia ii ridic monument onorific ..unde esti colegamio.. Alinaa mama , nu vrei niste ceiutz? Cu savurosul miros de frunze fierte e vacantza draga cine te mai bantuie pe tine zi,pauza si noapte cu ceaiul langa sandwich ].

A sarit Winampul pe

>> Nickelback-If everyone cared <<

[cred ca i-a ajuns cu fairy-tale-urile vomitate ]

... but still... NICKELBACK !! For God Saix ... I just loove his voice

alunec in visare... mi-a alunecat capul pe perete si ma uit .... (la doamne stie ce) ... cred ca-mi aminteam de scrima..

..frate.. cat de dor imi este de concursuri,antrenamente,distractie,vanaiati dupa concurs,adrenalina,

si vaai ce somntrageam dupa ce veneam de acolo ...

scrima ... prieteni...si de Alexandra din satu mare (my best friend) ... si cat m-ar costa sa iau o zi , dus intors trenul pana acolo...

... hmm... viseee ... n-am bani de mers la cinema , d'apai asta.

Trebuie sa-mi iau o data slujba aia in Photo Shop Editing pt texturi de pagini web si sa nu mai visez la cai verzi pe pereti... si sa nu mai dardai cand aud cuvantul "interviu de angajare" ca doar nu ma mananca de vie.

.....

Iar ma uit ... (pe ecran o poza din Deviant Art) ... god damn it , voi ajunge si eu sa fac un photo manipulation la fel de fantezist ca tipa asta din Polonia...

de ce?

PENTRU CA POOT !!

Bine binee, inca 2-3-100 de tutoriale mai intai

Mi-au cazut ochi pe fereastra ... de ce nu ninge? Intrebare retorica... nu stiu... ma trezesc ca-mi imagniez fulgishori pufoshi invizibili, ca in copilarie , cand tzopaiam de pe scara de intrare in casa , si ma trezeam ca ma inec in zapada de 1 metru

...god , ce zile ce veseli eram toti, ce nu se auzeau tipete in casa din 10 in 10 minute, ce nu distrugeam casa, ce nu demolam ...ce ne bateam in zapada cu taicameu, ce ii mai stiam si eu vocea maicamii. Mi le amintesc vag... erau sweet... eram sweet... let me dream...

...and dreaaam....

... and .... sleeep .... zzzZZZzzZZZ

sa incepem niste psihologie..sa ma mai destind

si yo putin:

Imi place sentimentul de iubire,dragoste...

in definitiv iubesc OMUL, in profunzimea gandirii si

materiei lui vii,

in adancul fiintei sale se afla acel suflet neelucidat,nedescoperit,

imposibil de cuprins

in granite fizice. Se zice

,,,pe ici pe colo ca doctorii fac diferenta

intre spirit si fizic.

Poate de aceea

imi si place atat de mult domeniul.

Persoana in sine...

"omul"...

este adorabil, poate sa aiba un ochi in minus,

o piele zbarcita

[ca o batrana pe care am vazut-o zilele astea...

ii cazusera moneziile pe prostia de tabla de la magazin

pt rest si toanta de vaznatoare murea daca o ajuta sa

isi ridice monezile

fiindk avea degetele atat de umflate si unghiile atat de distruse

ca nu putea sa ridice nici hartiile,

cred ca mi-a multumit

10 minute incontinuu pt ca am ajutat-o]

revenim... da piele zbarcita, dinti zdrobiti,

boli incurabile.

Dar iti va placea... iti va placea vocea lui cristalina,

licarul din ochi, felul cum zambeste, modul in

care il pasioneaza o anumita tema,

visele sale ascunse sub carapacea firii sale,

imprevizibilitatea gandurilor sale,

modalitatea in care incerci sa-i patrunzi in sfera gandurilor,

va fi mereu diferita ,

ca un labirint format din pomisori verzi ,

mereu acolo, dar mereu in schimbare.

Wow , da ...

acum ceva vreme credeam ca urasc oamenii.

Acum aflu ca de fapt nu ma cunosteam

indeajuns sau cel mai probabil nu ii percepeam pe calea corecta

***

[sau poate nu stiam sa ma fac perceputa in

felul in care doream,

este foarte greu sa fi inchis

inauntru de cuvinte si exprimari, inca mi se mai intampla sa vorbesc ,

sa ma aud, sa stiu ca nu

asta vreau sa zic, sa-mi iasa cuvintele prin piept nu pe gura,

sa ma uit in ochii omului crezand

ca va vedea ce anume vreau sa zic.

Nu stiu cum simtit voi inauntru mesajul pe care-l vreti sa-l

transmiteti, eu simt mai intai emotia ,

sentimentul, si cand vreau sa-l exprim simt ca exprim mai

putin de jumatate. :( Poate sunt nebuna...

parintii mei asha cred... ajung sa cred si eu asta...

uneori imi creez singura un haos in jurul meu,

numai de dragul de al creea, numai de dragul

de a simti multitudinea de emotii.

Ma plictisesc rapid de o emotie, trebuie sa trec la alta,

fie rea fie buna,

o vreau in mine , sa-mi curga prin vene,

sa o simt in profunzimea fiintei mele,

sa nu ma simt goala si secata de pasiunea vietii.

***

De aia are impresia fiecare om ca am ceva cu el,

ca il iubesc sau ca ii acord prea multa atentie!

O zic acum,

pe sleau,sa nu ma mai innebuniti

cu ideile voastre.

Ma fascineaza persoana in originalitatea

si profunzimea sa,

a gandurilor sale! Cu cat este mai diferita

persoana,

Cu atat imi place mai mult sa ma transpun

in postura,viata, ideile

si gandurile sale, sa simt senzatii noi.

Oi fi nebuna?

Poate...

In definitiv mi s-a zis de atatea ori

incat nu mai imi pasa.

Oricat de ilogica,incorecta, rea, ciudata, incuiata,

nesimtita,fitzoasa,simpla sau complicata

ar fi persoana,

tot ma fascineaza suflarea ea,

a fiintei sale,

suflare vie, dar mereu atat de schimbatoare.

***

Si cum am mai spus, sau v-ati dat seama deja...

ador sa vantura atmosfera,

sa fac un "shake" de emotii,intrigi,dorinte,vise,

certuri,furtuni,

liniste,calmitate,armonie, oameni noi, locuri noi,

situatii,idei,pareri,gusturi mereu noi,

mereu diferite...

azi DA...maine NU...poimaine POSIBIL.

Imi place sa schimb totul dupa bunul plac,sa gust

schimbarea cu totul,

sa gasesc mereu provocari in ceea ce ma inconjoara,

dar sa tai macazul prin

pastrarea principiilor. Ele sunt acolo, bine impietrite,

gradate in fiinta mea.

Sunt baza care imi tine ridicat moralul

cand tot restul se prabuseste. Fara ele nu ma vad

pe mine, nu ma suport pe mine..

pentru ca atunci cand arunc o privire obiectiva

asupra persoanei mele, sa nu cad in depresie,

sa fiu...si sa raman...

mandra de mine.

Asa cum sunt, asha cum am fost, si asha cum

vreau sa raman.

Principiile omului,

dupa parerea mea... stau la baza caracterului omului,

a gandirii si a perceptiei altora,

creeaza acel subtire strat impermeabil,

fara de care persoana

si-ar lasa amestecate-n voie gandurile si opiniile sale,

pana cand v-a realiza...

ca de fapt...

NU mai are opinii si ganduri proprii.

Apoi va incerca sa se regaseasca.. pe el

gandurile sale..

In urma goanei nebune de a intra intr-un grup,

de a se simti aidoma lor.

Bine ca am trecut peste asta.

Nu mai imi pasa ca nu-s ca ei...

am avut incercari,

au fost in zadar..

Ba chiar m-am trezit cufundandu-ma mai mult

in nestire.

Ma bucur ca am reusit sa ma accept asa cum sunt,

sa doresc sa ma inteleg eu,

inainte sa ma inteleaga altii.

Am ajuns sa iubesc viata, cu toate aspectele ei.

Si ma uit in urma... imi doresc atat de mult,

dar atat de mult...

sa realizez , macar pe jumate cat am

realizat in trecut.

Sa ma vad ca o iau ascendent ,

nu descendent.

***

Ma uit ce am scris... whoaw am reusit sa ma

exprim mai okay,

mi s-a mai luat din cheagul asternut peste

bariera vorbire-emotie]

***

Zgratzzzzzzzzz ... damn it iar zgarii biroul cu ghearele mele negre de juma' d metru

Acum .. ca mi-ai citit un sfert de nebunie, promite-mi ca ma vizitezi la ospiciu

Dar sa revenim la chestii normale.. sa ma prefac ca-s si yo..

normala

...la statusuri

Ca de obicei cand alunec in melancolie, imi aluneca si degetele in casuta de status, inchid ochii, ii deschid atintit pe o poza din fantasy manipulation pe Deviant... ma imaginez intr-o postura de candva, incep sa scriu:

"Let's dance,,just one more time...just once more... just once...

Time can stay still... when there's nothing left to be said...I'll stay still ...[...] "

Ma opresc, sa nu fie prea lung... si da imi place sa dansez, si mereu cand am dansat a fost cu cineva deosebit.Oricum trebuia sa ma opresc , trasatura fundamentala a poporului amestecata cu instinctul de barfitori in turma incep cu suspiciuni si idei de copii de 6 ani, cum ca cine stie in ce fairy-tale m-oi afla.

Si daca oi fi?! Ce ?!

X: De unde's versurile?

X: ???

Me : Le-am scris eu... acum

X: Wow ! Sunt super , really!

[this was sweet ^.^]

Aww... in ziua de azi TOTI vor sa fie iubiti, dar omul a uitat capacitatea de a se FACE IUBIT , acum vrea totul de-a gata !!

BOING!!! Funny...

P:Esti in LOVE?

Me:Nu, e sts sa le arat indragostitelor din lista cum se scrie ceva frumos.

P:This sux..

Era sa zic "da sunt indragostita de oameni" dar ce sa inteleaga,

ma trezesc si luata la mishto

Yeah,sure BACK to reality.

Winampul tzopaie again pe unde are chef

>> Enio Morricone -Chi mai & Last

of the Mohicans <<

[tipul asta chiar stie meserie ,de aia a si facut atatea

soundtrackuri

Let's take a look again prin you tube

imi place melodia asta so much

desi nu e asha deloc si alea nu plang dupa

aia

dar e faina melodia,ce se putea sa nu mai dau d love

si pe you tube

Dar sa inchei... mi se face somn...

[Dupa parerea mea sufletul

uman este lasat pe pamant pentru a gusta din multitudinea de trairi si emotii]

***

Licariri de Viata Presarate pe o Aripa de Vis I

2008-12-26T16:58:00.012+02:00

[Cam ce m-a vrajit pe mine in ultima vreme din frumoasele creatii eminesciene,vor fi numai anumite pasaje din cateva poezii,cele mai semnificative si mai expresive dupa parerea mea]

Amorul Unei Marmure

[...]

De ce nu sunt un rege sa sfarm cu-a mea durere,

De ce nu sunt satana, de ce nu-s Dumnezeu,

Sa fac sa rump-o lume ce sfasie-n tacere,

Zdrobit sufletul meu.

Un leu pustiei rage turbarea lui fuginda,

Un ocean se-mbata pe-al vinturilor joc,

Si norii-si spun in tunet durerea lor muginda,

Gadirile de foc.

[...]

Si te iubesc, copila, cum repedea junie

Iubeste-n ochi de flacari al zilelor noroc,

Iubesc precum iubeste pe-o alba vijelie

Un ocean de foc.

Si-as pune soarta lumii pe buza-ti purpurie,

As pune lege lumii rizindul tau delir,

As face al tau zambet un secol de orgie,

Si lacrimile-ti mir.

Caci te iubesc,copila, ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spaima un azil;

Ca sceptrul mina blanda, ca vulturul marirea,

Ca visul un copil...

Glossa

[...]

Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

[...]

Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

[...]

Nu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde-n a lor vraja,
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

Imparat si Proletar

[...]

Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.

[...]

Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.

[...]

Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

[...]

fărmaţi tot ce arată mândrie şi avere,
O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urât -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr' de patimi trece în timpul nesfârşit.

Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.

[...]

În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină,
Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om -
În multe forme-apare a vieţii crudă taină,
Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină,
Dorinţi nemărginite plantând într-un atom.

Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte,
Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi
Oricât ai drege-n lume - atunci te oboseşte
Eterna alergare... ş-un gând te-ademeneşte:
Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi."

Pe langa plopii fara sot

Pe langa plopii fără sot
Adesea am trecut;
Mă cunosteau vecinii toti-
Tu nu mai cunoscut.

La geamul tau ce stralucea
Privii atât de des;
O lume toata-ntelegea-
Tu nu mai inteles.

[...]

Azi nici macar îmi pare rău
Ca trec cu mult mai rar,
Ca cu tristeta capul tau
Se-ntoarce în zadar,

Căci azi le semeni tuturor
La umbra si la port,
Si te privesc nepasator
C-un rece ochi de mort.

Junii Corupti

La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,
Şi ca să vă ard fierea, o, spirite-ameţite,
Blestemul îl invoc;
Blestemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,
Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară
Cu fierul ars în foc.

Deşi ştiu c-a mea liră d-a surda o să bată
În preajma minţii voastre de patimi îmbătată,
De-al patimilor dor;
În preajma minţii voastre ucisă de orgie,
Şi putredă de spasmuri, şi arsă de beţie,
Şi seacă de amor.

[...]

Ce am de-alege oare în seaca-vă fiinţă?
Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi minţă,
O, oameni morţi de vii!
Să vă admir curajul în vinure vărsate,
În sticle sfărâmate, hurii neruşinate
Ce chiuie-n orgii?

[...]

Încingeţi-vă spada la danţul cel de moarte,
Aci vă poarte vântul, cum ştie să vă poarte
A ţopăi în joc!
Aci vă duceţi valuri în mii batalioane,
Cum în păduri aprinse, mânat în uragane,
Diluviul de foc.

[...]

În darn răsună vocea-mi de eco repeţită,
Vă zguduie arama urechea amorţită
Şi simţul leşinat;
Virtutea despletită şi patria-ne zeie
Nu pot ca să aprinză o singură scânteie
În sufletu-ngheţat.

Şi singur stau şi caut, ca uliul care cată
În inima junimii de viaţa-i dezbrăcată
Un stârv spre-a-l sfâşia;
Ca pasărea de zboru-i din ceruri dizmeţită,
Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încreţită
Un trăsnet ar purta.

Din Noaptea

Din noaptea vecinicei uitări
În care toate curg,
A vieţii noastre dezmierdări
Şi raze din amurg,

De unde nu mai străbătu
Nimic din ce-au apus -
Aş vrea odată-n viaţă tu
Să te înalţi în sus.

Şi dacă ochii ce-am iubit
N-or fi de raze plini,
Tu mă priveşte liniştit
Cu stinsele lumini.

Şi dacă glasul adorat
N-o spune un cuvânt,
Tot înţeleg că m-ai chemat
Dincolo de mormânt.

Nu ma intelegi

Căci pentru care altă minune decât tine
Mi-aş risipi o viaţă de cugetări senine
Pe basme şi nimicuri, cuvinte cumpănind,
Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind,
În lanţuri de imagini duiosul vis să-l ferec,
Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec.

[...]

De-un zâmbet, de-un cutremur, de bine şi de rău,
Când eşti enigma însăşi a vieţii mele-ntregi...
Azi văd din a ta vorbă că nu mă înţelegi!

In incheiere las un citat preferat de la God-Calatorul

Nimic nu este omul
se duce ca un vis
ca roua diminetii
ce mai tarziu s-a stins

Hey guys, missed me? Back in Black :>

2008-12-19T20:10:00.006+02:00

Mi s-a facut dor de clubushorul meu de excursionisti, mi-am planificat inca cateva excursii pana ajung a 12-a , astea-s poze din 2006 , cand ne-a plouat pe retezat , iar cabana arsese cu un an in urma, dar a ,meritat chinuiala :D am marcat si ecologizat si tzopait pe creasta :D:X

[la prima poza v-am ajutat cu sageata, la restu' ma identificati voi ;;)]

Mi-am amintit zilele astea de o melodie , care o cantam pe munte cand mergeam cu corturile pe retezat.. piatra craiului la ecologizat si marcat , si stiu k facusem obsesie pt cantecul asta , nu suna k la margineanu pe chitara , in fata focului de tabara , dar se apropie :D

A fost odat-un vis frumos, un vis frumos
Cu un baiat si-o fata,
A fost un vis cam dureros, cam dureros,
De te ranesc ma iarta.

A fost un vis crescut in munti, crescut in munti,
Nascut la o cabana,
Umbrit de brazi inalti, carunti, inalti, carunti,
Ce astazi se destrama.

Voi ce va destramati, usor va destramati,
Voi, vise pe poteci (pe poteci)
In amintirea muntilor, a muntilor
Sa dainuim pe veci, sa dainuim

di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
oooo
da=di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
da-dam-dam dam

A fost odat-un vis frumos, un vis frumos
Cu un baiat si-o fata,
A fost un vis cam dureros, cam dureros,
De te ranesc ma iarta.

dam di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
oooo
da=di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-dï-dam
da-dam-dam dam

Iar melodia asta de la Nickelback este divina , pur si simplu.. nu am cuvinte , mult prea reala

Running after fairy-tales

2008-12-13T19:06:00.005+02:00

Ce pot sa spun,ma uit in stanga si dreapta...toata lumea e "in love" ,
toata lumea viseaza fairy-tales.Imi amintesc de zilele cand
visam si eu asha.
Un cavaler pe cal inaripat care va veni si ma va sui langa el ,
si vom zbura printre norishori iar cand mana lui imi va
atinge mana mea ,
inima mea va iesi din piept. Dar sa va zic
ceva fetelor... cavalerii astia nu exista ...
sunt doar acolo in capsorul nostru vesel si inocent.
NU SUNT,
iar daca avem prostia sa credem ca cineva este ne vom trezi
sclave
toante care cred orice prostie o indruga.
Este sweet s stai printre norishori pufosi ,
dar mai sweet este sa le tai "macazul" inainte sa si-o
ia in cap.
Nu sunt rea ..
. nu ma consider rea , ma avut si eu momente de depresie ..
. poate inca le mai am.
Dar am ales sa nu ma mai atasez de nimica de pe lumea asta.
Si pe langa problemele legate de cine duce greul relatiei, mai lume ,
nu vedeti cat de super este sa fi singur?
Si nu va imaginati la aiurela de a merge-n club si a te saruta cu oricine.
Da ,este sweet sa intri si sa vina cineva la tine,
te gandesti k din
tot clubul ala mare te-a
ales pe tine... adorabil ! Dar nu este asha , nu ma aflu in mintea lor , dar cert ...
NU ESTE ASA.
Pe langa asta relatiile nu-s spontane ca viata ta ,
deci nu va tine pasul relatia cu viata ta de pana atunci .
Heheh ... intradevar ! Viata mea este agitata , complicata
... iar eu o complic triplu ...
pana fac un frumos shake de emotii , aventuri si riscuri din ea !
Cert este ca altcineva nu ar rezista la asta ,
iar eu nu m-ash schimba nici daca mi-ar pica un meteorit in cap ! :))
Radem noi radem , dar asha este ! Exceptand persoanele [majoritatea]
care da au inceput de la varste de 11-12 ani cu iubiti and stuff...
iar acum ei chiar nu isi imagineaza o preocupare in afara de aceea de a fi cu
cineva si a te mangaia si mieuna si mirai de capul acelei persoane.
Eu am incetat de ceva timp sa mai ma vad prin ochii altor oameni ,
iar ca sa fiu eu mandra de mine ... ohooo ...
insemana sa ma termin si fizic si psihic.
Poate intradevar , sportivii de performanta raman cu sechele si
privesc viatza ca pe o competitie intotdeauna ,
altfel nu simt ca traiesc.
Pey si adrenalina unde este?
In certuri , in motivatii , in fugiri noaptea de acasa in rockoteca [:-" da da , don't ask :))] ,
in capacitatile pe care ti le propui sa le ai si in scopurile pe care ti le propui sa le atingi !
Vai vai .. cineva m-a intrebat dak mai am timp si sa respir si sa mananc.
Wops, dak-s inca alive se pare ca DA ! Hoho , pey daca nu ar fi toate astea nu ash simti ca traiesc !
Imi pare rau de saracii oameni care-s in jurul meu , nu va dati seama cat sunt de schimbatoare?
Azi zic da , maine nu , poimaine
voi gasi argumente la un status intre cele doua.
Nu despic firul in patru , urasc sa despic fire care stiu k sunt doar fire.
Ash despica mai degraba o frunza groasa de cactus si
m-ash duce la cel mai apropiat microscop ! :))
Daaa , nu vei sti niciodata ce e in mini universul ala , mereu e ceva nou si schimbator ! :>
[da , ma fascineaza , comentezi?! :))]
Ah si ash mai scrie ... imi place sa scriu , mi se invart atate ganduri in cap ,
atatea metafore pe care le las nelegate in fraze , atatea dorinte ,
iluzii si fascinatii care le imortalizez in infinita visare , alunec ushor in nestire ,
ma eliberez de barierele astea temporare , imi imaginez si eu o lume fara barfitori/oare,
fara cocalari/pitzipoance, fara mizerie, cu colegi care sa reziste la o
tura de ecologizare cu mine pe munte ,
sa ma admire si pe mine cum marchez si am marcat trasele anii trecuti nu sa
lesine si sa chem ambulantza de la prima urcare a trotuarului dinaintea muntelui ! :))
Vai , acum sunt obosita , obosita si happy , distractia e fun , este fun atata timp cat
sti k e buna la ars calorii :))
Dar ma asteapta anatomia ... vad manualul acolo , parca ma bantuie ,
parca incepe sa se tarasca spre mine. O sa-mi iau un
ciocan si o sa-mi dau in mecla pana imi amintesc ca anul trecut chiar invatzam cu placere asta.
dar stai , primele randuri au fost frumoase ,
deja mi s-a facut dor de un fascicul spinotalamic anterior,fascicul al cailor ascendente ale sensibilitatii epicritice impletite cu calea sensibilitatii kinestezice si care conduce informatii legate de miscarile fine , are un camp receptor mai mic in proprioceptorii din muschii striati.... gata nu va mai torturez :D m-am dat si yo desteapta
,am si eu luminate momente de inteligenta ! :D Am fugit , cya tomorrow ,
cu fatza mea de zombie nedormita de ani [nu este vina me
a, chiar cred k intre 12 si 5 noapeta se invatza cel mai bine ! :X] asta dak nu
mai imi opreste curentul taticul meu prof de poli mega stiutor al universului :))) bye ^.^

Hey Folks !

2008-12-07T21:09:00.003+02:00

Heyah everyone ! In scurta pauza de invatzat la anatomie ma trezesc si eu sa fac cateva precizari pe aici. In ultima vreme dau de nestiutori care se sperie de prima idee de persoana care poarta negru. Hmmm , nu stiu decat extremele :satanist sau emo.

Wow ! F inteligent. Dar de cate ori nu ai invatat k in viata totul este undeva la mijloc? Si imi place sa vad cum arunca lumea cu cuvintele . Cred ca nici ei nu stiu ce spun , dar il zic , sa se auda ca iese ceva din gura lor. Daca tac mai mult de 10 secunde au impresia ca or sa fie luati de prosti...pentru ca , din pacate , asta sunt!

Besides, am intalnit multi satanisti , unii dintre ei imi sunt prieteni buni si acum. Nu aveti de cat sa strambati din nas cat vreti, adevarul este ca au mai mult creier si o capacitate mai mare de intelegere decat multi dintre cei pe care ii vad zi de zi. Lumea ii judeca rapid , si se gandesc ... ca toti incuiatii... ca fac ritualuri , vraji, magie neagra si incantatii , ce sa zica si ei? Lucrurile care le vad la televizor fiindca mai mult nu au de unde sa stie , sau nu VOR sa stie. Iar , ca de obicei , ceea ce nu pot controla si nu pot intelege , este ceva ilegal sau irational.

Este totusi bariera aceea de intelegere , de deschidere. De ce dau de atatia oameni care daca nu inteleg un domeniu , fie il iau in ras , fie in batjocura fie ocolesc discutia. Este patetic , ca si cum ash spune ca "Bethoween canta mai frumos decat patineaza Ekaterina Gordeeva". Cele doua domenii nu au nici o legatura in afara de faptul k se incadreaza in categoria arte !

Si mai sunt suparata din cauza ca ... eu am "topait" dintr-un domeniu intr-altul. Asa ca am mai multe grupuri de prieteni [grupul de ecologizare si marcare AEST, lotul national de scrima, rockerii si colegii de scoala]. Nu ash renunta la nici unul , mereu gasesc idei noi , pareri noi , oameni inteligenti si de ce nu simpatici. Dar am de multe ori surpriza ca un rocker de automatica sau energetica sa zica despre un sportiv ca este un incult , un sportiv despre un automatician ca este tocilar , un excursionist despre un coleg ca este incuiat , si asha mai departe. Este greu , sa incerci sa ii convingi de contrariul . Niciodata nu mi-a placut sa schimb omul , asha cum niciodata nu mi-a placut sa fiu schimbata.

Urasc persoanele care nu au personalitate , se lasa influentate usor , sunt ca un cameleon , nu poti avea incredere in ei , nici macar nu poti duce o disputa verbala pe o anumita tema , aducand motice , argumente si contraargumente logice. In definitiv , oamenii nu trebuiesc schimbati , daca ii placi trebuie sa ii placi si cu bune si cu rele. Am ajuns , spre surprinderea mea , la concluzia ca tin mai mult la o persoana care ma oboseste cu argumente opuse fata de ale mele. De ce? Fiindca este o discutie constructiva , invat ceva nou , nu ma plictisesc. Cui ii place sa mearga cu un "cuier" , cum s-ar spune, la plimbare. Nu este fun, nu este incitant , nu este controversant.

Si tot asha am surpriza sa mai afle prieteni din alte grupuri , ca formatia mea din copilarie preferata a fost ABBA si stiu discografia pe de rost , k am facut 7 sporturi , printre care si calarie si patinaj. Ca imi place muzica clasica la fel de mult cum imi plac metalele si "grohaielile" din muzica doom si black. Sunt eu , sunt schimbatoare , nu imi place sa ma declar intr-un fel. Ca ma imbrac in negru? Fiindk asha ma simt eu bine , ma simt EU , naturala si in pielea si gandurile mele. Nu sunt in "doliu" nu port doar pt a ma simti in grupul "rock" it's just me, happy?

Si imi plac melodiile astea vechi , legende , like Goombay Dance Band , like Ace of base . Imi plac findk le stiu din copilarie , si am fascineaza trecutul cat si prezentul. Nu ma dau atotstiutoare , dar sunt deschisa la nou atata timp cat are mereu avantajul surprizei si noului.

Ca incheiere va mai las cate ceva din you tube , poate ushor ushor ajungeti sa ma cunoasteti si pe mine un picutz acolo , fiindk eu nu bag mana-n foc ca m-ash cunoaste nici 70% ^.^

Asta este o melodie superba , o stiti din desenul Anastacia, imi place mult scena dansului cu fantomele mi se pare plina de semnificatii , ma fascineaza de cand aveam 8 ani , si spre surprinderea mea inca ma mai fascineaza. De asemeni varianta de aici este una cantata numai la pian , si ca sa stiti , am cantat la pian 2 ani , am pianin acasa , dar m-am lasat , cred k ma reapuc iarna asta k mi s-a facut dor de ceva ce mangaie auzul si sufletul . Si patinajul artistic amestecat cu putin dans acrobatic , superb merita vazut :

Asta este Goombay Dance Band , videoclipul este vechi dar tot ma inveseleste:

Iar asta este ceva foarte funny , emotiile de la nunti chiar fac ravagii , si imi cam dau lacrimile la ea cand ma uit in ultima vreme :X :)) : [inveseliti-va si voi]

Si nu sunt romantica dar mi-am amintit de melodiile astea :X :

Those were the days...

2008-12-06T18:29:00.004+02:00

Se zice ca toate au timpul lor... distractia .. nebuniile adolescentine... rebelitatea si de ce nu si visurile romantice. Melodia asta o stiam de cand eram mica , am avut surpriza sa imi amintesc de ea zilele astea , este foarte sweet ... sper k o sa va placa si voua :X

I don't say I'm perfect... nobody's perfect so far

2008-12-03T14:39:00.003+02:00

When lookin' back... into my short, but rather long life... I realise I'm pround ,pround of me... of what I accomplished... of what my purposes were...and how I could make them become real.
I don't miss the way I was... I only miss that sweet smile, rather illusion of innocence. When some words made my blush even if I was ...or seemed ... strong on my feets and believes. Maybe even my smile felt more sunny,warm and natural. I now realise how my lips became colder, they freezed out the emotions I once felt.And it's not how things should be, it's not what I wanted... it just happened, like so many things that happen without giving you the opportunity to change or slow down their action You become colder... indiferent,arogant. This days , for exemple, I realized I can't even draw a line between sarcasm and normal speakin'.

And it's NOT... it's Not that I'm missing myself !!!

I wish I could know ... at least..if I WOULD. Maybe ,down there,deeply in my soul, are still pieces of who I once was. But when you're nice...when you seem happy and joyfull , people seem to drag you down for their own satisfaction. Seriouslly now... this is how things go... people know you by fear... r they break you down... very clever and intellingent! O.o So, why not having fun of them, playing with their manipulative mind,laugh about the stupid things they say and the obviously reflection of their blank mind.

And I really like how I am now.... more colder... more arrogant... more sarcastic... but isn't this the way I should be? I did learned from my mistakes.. I guess I did... and i do think real friends will love me and care about me like they always did. I won't hurt them... words are no more than words. Look inside me ... deeply into my eyes, you will see... I'm still there... and I won't leave. I still have my sunny smile... and my innocent thoughts too... even if I'm pretending, 'cause I've learned easily you can play with human minds. I am here... like you saw me 5 years ago... maybe 7 ... some of you 3.
I'm ME ... and the ME who was then ...

"will always be,
  as long as I live ...
  I learn ...
And I live ...
FOREVER!"
           (a quote from my favorite poem)

And yes... soul ... the soul is FOREVER ... and I am pround of me... I've done my mistakes ... but I'm pround of them too. They are mines ... experiences that emphasize my life... I I've lived since now. Are my pages of diary... the diary I've never wrote... why? Because I was too busy living my life... the pages are not written down... but are here, in my mind , deeply graved into my soul, and I want them to be frozen there forever and never fade away. It's the only thing people can't know about me... they are all mines... nobody can see them ... nobody can feel them... and I shall die with them ... WITH THEM not alone, I'll be fortuned of experiences and happening and feelings , so many ...
>>don't stare so seriouslly , rather indignantly at the word "die" ... I'm not gonna suicide myself :)) I'll write a blog about this too when I'll have time , but for now it was the point that soul is immortal so I can't accentuate this without mention this<<

Whoaw... *lookin' up at what I wrote* ... geezz , I guess I kept repeating "I'm pround" for a hundred times *lolz* [funny thing , how many of you think it's narcisism? I think the ones who don't know at least half of me]

Well no ... NO it's not narcisism , it's something more important... it's the selfrecovering. To feel okay in every moment, every situation , any conflict, to stop beeing paranoiac, to conquer that shyness that once suffocated you so harmfully... to feel YOU ... completely... 100% ...whole... and breat the life with all her bad and happy moments... smelling the adrenalin and let her flow into your veins, and wake up with the intoxicable ,but still exciting feeling that floods into your mind:

"The world is MINE...
I'm gonna conquer all...
I'll run on the highers of the hills
I'm gona rulle the world
And NOTHING can stop me
The fire within me gives me power
To fly so high ... higher I could ever imagine
On the cold winds of early winter
Far away in the sky
Where nothing can catch me
And nobody can see me
Getting lost of barriers of time
Dive into the fading shadows
And flow into the depths of the abyss
Into my fantasy day-dreams
I'm happier than I could ever be
Ans so happy ... I've never was before
And I don't need nothing and nobody to make me happy
'Cause I am ... I am ... I AM !!!
And this eternity I'll keep down there,
Into my running self-absorbtion
Stuken there like a powderd cloud
On a mirroring cleany.. summer sky"

As an ending , I still think that people's soul needs strange happenings, hard moments and sometime feel like goin' "trough fire and water". I'd rather chose fussiness than monotony [even if I really ... but really really enjoy being alone , by myself , with my own thoughts and feelings]. But still , I would chose passing trough heavy trials, I somehow love competition , and love breakin' the barriers of physical limits and psihological hard trials. They somehow trigger me out ... and besides that ... didn't you realized the rolle of the stress? Didn't you notice how monotony gives you that bluff of running time faster with nothing new , nothing different ? Somehow , after moments like this ,even happyness seems boring... isn't it?
I strongly believe my life would have beel more poor without my sad moments in the place of the happy ones. Even the stupid people who made fun of my different way of seein' things ... people are scared of what is different and what they cannot understand. But this passed away ... I now see people thinking like me , believin' in what I did believe then ... and somehow I know I wasn't crazy ... I've never been and I'll never be. The quote "I'm not crazy , my reality is just different than yours" is so true ... but I'm very curious how many of the people who mention it know how it reallly feels to be in that position. To be afraid and scared of what's inside your head , to be dubious about your belief and thoughts. But it passed away ... it all passed away ... so now it's not so hard anymore ... I learned to pass every barrier alone ... alone ... me ,myself and I ... nobody else will now to protect me better than myself . And that's why I'm proud ... apart from the fact I've learned 6 languages before I was 10 years , besides of teh fact I was second placed champion at 14 years on the Romania on fencing, besides the fact I had to quit the water diving after 8 years because of an ears problem due to the water pression and my age [started at 6 years,not good move]... and of course I'm happy to say I consider myself open minded .

But yes ... it's not so big deal, and I sometimes wonder how I would've been now... if my life was a fairy-tale. I'm sure my soul would have been stuck into my materialistic pack, with a very cute and sweet and innocent BLANK MIND.

I'll end it now ... I'm getting sleeeeeeeeppy ... and 'morrow I've got so many things to do ... life's so wonderfull and exciting .. I'll live every day like it would have been the last one but still I'll make my desitions clever. Bye for now... I'll come back with more , after a while, this was like an introduction ... to know what you deal with , so you run out of my page quickly :)) ... just jokin' ... have a nice day everyone ... and live your life like a teenager , cause souls don't get old , they are free ... and they are your's... forever!

Ultimele pasiuni de prin You Tube

2008-12-01T20:26:00.009+02:00

My favourite music video ever is this one:

yeah , I have so many thigs to comment about it. It's the most
expressive video I've ever seen.

First of all , the lyrics are very important. I love this song .. so much ...
it's so artistic ... so well edited ... every image has a message oh it's own...
every face inspires the problems oh their lifes. I think it's my very favorite...
of all the videos I've ever seen X.X And I love so much the smiling face of the running girl ...
it's so expressive... above all the hard things in this world ...
it's radiating...hauntingly beautiful video

Look at the position of the had of each man .. besides the hard days they suffer ...
their cruel fate .. the head is not staring at the ground their are not bowed to the ground ,
they look up ... this means they still stand up and fight for their family and a better life ,
I just love the power inside them ... sparkling there xD

This one , is like a description , 3/4 from the people I know say I'm like her :))) :
[and of course I love this anime]

I'm not a romantic person ... I once was , I'm not anymore ,
but I still love this story and the movie :-< :

And this is my childhood love

ABBA is my first favourite band and this

video is so magical,it stiull haunts me over:

The Day Before You Came - ABBA

This is my favourite song and my favourite anime ever ,

it's bloody , macabre , horror

so if you don't like this don't look:

I cannot understand how you can have the same nightmare over and over again !

2008-12-01T18:45:00.007+02:00

Este foarte aiurea nu? Sa il ai ... sa sti ca atunci cand vei pune capul pe perna , iar ochii iti vor aluneca in nestire , va incepe. Nu stiu cum sunt cosmarurile voastre , probabil unele sunt generate de televizor [filme,videoclipuri...in fine , ceva ce le determina],insa la mine nu este astfle.Nu am stat ieri decat cu ochii in monitor , editand in photo shop , spre deosebire de alte zile... peisaje cu culori si imagini frumoase. Deci nu poate avea legatura cu asta.

Spre surprinderea mea, cosmarul meu nici nu stiam ca este de fapt un cosmar. A inceput acum 6 ani de zile. Era o senzatie ciudata de paralizare a corpului undeva intre realitate si vis. Initial pare ceva relaxant , insa este acea ciudata senzatie cum ceva te-ar sufoca , ceva viu care te priveste si care te apasa. Nu este o persoana .. poate fi spirit... nu vreau sa arunc cu cuvintele dar in mod sigur este o senzatie cum ceva te tine, si te apasa , si te sufoca , si desi esti sonstient si te misti , clipesti , nu poti misca corpul. Este paralizat acolo iar cineva te are in supraveghere.

Senzatia asta era okay... tinea destul de putin timp si incepea cand eram foarte obosita. Ultima data insa , adik noaptea trecuta , intradevar am stat pana la ora 4 jumate dimineata sa invat la anatomie si fiziologie. Dar in momentul in care m-am intins in pat [pe la 4:28] am alunecat direct intr-un loc , stiam ca sunt in continuare in patul meu ... DAR in dreapta vedeam un geam, iar pe geam vedeam balconul vecinului cu lumina aprinsa. In stanga ema era acelashi zid , cel de langa patul meu , numai ca era atat de intuneric incat simteam respiratia cuiva de acolo,iar zidul nu mai prea zid ci ceva gol, ca un intrand. Incercam sa ma ridic sa vad ce este insa ceva era peste mine si se misca. Am crezut ,mai intai , ca este vreun prieten cu care fusesem in ziua aceea prin oras. La inceput i-am zis sa se dea la o parte si sa nu mai ma sperie fiindca stiu cine este. Apoi am vazut ca nu reactioneaza , ci apasa mai rau peste pieptul meu , fara sa mai pot respira. Am inceput sa tip spre zona intunecata numele celor care credeam ca sunt. M-am trezit gandindu-ma la ceea ce am facut in acea zi. Pe unde am fost si cu cine. Incercam sa-mi reconstitui drumul acasa si cum ajunsesem eu in acel loc. Semana cu camera mea , insa nu era ea. Imi aminteam drumul spre casa , momentul in care am urcat scara , ma gandeam la cine sa strig , parea ca sunt singura intr-o camera la fel de goala. Insa acel ceva tot apasa , si stiam ca este acolo ... ma priveste ... rade de mine si de modul cum ma sperii. Simteam doar gandurile lui , incercam sa inteleg de ce nu imi pot misca corpul.

Dupa jumatate de ora [fiindk atunci knd am iesit din aceasta stare era 5 si 6 minute] , am sarit din pat. Am tasnit , de m-am si impedicat de scaunul de langa. Inima mea incepuse sa bata din nou , dar de ce? De ce mai devreme eram cu ochii deschisi la mana mea , si ea statea locului , vedeam pana si lumina de la birou lasata aprinsa si caietele ravaiste , dar mana ema tot neclintita era. Auzeam cainii pe strada , revenisem pe la 5 fara 4 minute la camera mea , la gandurile mele , dar acel ceva inca ma tinea , eram cu catul sus , stiu asta fiindk am intors capul pe o parte si pe cealalta pentru a intelege de ce nu ma pot misca. Dupa ce am sarit din pat , am tremurat jumatate de ora , desi totul trecuse. Parca voalul sedant se dezlipise de pe inima mea , se misca din nou. Si batea atat de tare inima , ca atunci cand urci niste scari pana la etajul 9 in alergare. Eram sfarsita fizic de cat trasesem de mine. Nu imi batea inima de sperietura , imi abtea inima de efortul pe care il facusem, parca ma ridicasem cu o greutate de 170 de kile pe spinarea mea. Asa se intampla mereu , cand reuseam sa-mi ridic corpul de la nicelul patului , si imi si tremurau mainile de greutate , cand reuseam la-l ridic la mai mult de o jumatate de brat , greutatea disparea iar eu tasneam in spate. Ca in momentul in care ridici o masa cu 10 oameni pe ea si brusc ei se dau jos iar tu rastorni masa! Si inca simteam acea apasare. Tot spatele meu era presat , ca atunci cand stai cu o sacosa in mana iar pielea inca este mulata pe forma ei in momentul in care o dai jos din mana. Am adomrit foarte greu dupa aceea . Stiu ca mi se intampla deseori cand fratele meu nu este acasa. De data asta insa chiar uitasem ca este plecat.Ma plimbam in voie, chiar eram foarte relaxata. Dupa ce m-am trezit din frumusetea asta din cosmar inca ma gandeam de ce nu este acolo , m-as fi dus la el macar sa stiu ca dorm langa cineva .

Si este foarte aiurea , mie nu mi se intampla astfel de chestii. Obisnuiesc sa ador stresul , frica , pericolul. O iau noaptea pe strazile intunecate , ma plimb noaptea pe strazi , imi place sa merg singura, imi place sa simt fiorii. Dar de data asta era diferit , era ideea , ca sufletul meu era singur acolo , corpul era mort , sufletul era liber si mi-era frica. De ce? Nu stiu ... de ceea ce ma privea. Nu ca ar putea sa ma raneasca , nu ca ar putea sa ma omoare , nu ca ar putea sa ma sperie. Mi-era frica de faptul ca statea pe mine , era aproape in mine , aproape simteam ura si gandurile lui. Mereu am ras pe seama oamenilor care zic ca simt spirite. Da si eu le stiu acolo , sunt acolo , bune , rele , ele sunt pe langa noi. Dar nu inteleg de ce anume ar fi vrut sa simt ceva din ce simtea el. Nu stiu ce a fost , nu am vazut nimic , dar l-am simtit pe mine , in capul meu , era acolo iar mie imi era frica de el. De ce sa-mi fie frica? Nu inteleg nici asta , poate va fi mai okay de acum , poate a fost doar un cosmar . Stiam ca mi se intampla des aceasta poveste , dar de data asta a intrecut masura . Tinea 10 minute nu jumatate de ora , nu ma vedeam pe mine nemiscata . Speriati-va bine , nu-s nebuna :)) sar nici exclusivista si postarea asta o sterg dupa ecva vreme k-s multi dintre oamenii care o citesc inca prosti. Numai sa-mi treaca tremuratul asta :)) ca mi-am amintit

Si colac peste pupaza , tocmai am aflat si cum se cheama ... my bro told me , plus sursa as usual GOOGLE , efectul incubus :-?

Besides k sa fie si mai strange de atat ... fratemiu vine si imi zice "banuiam k ti s-a intamplat ceva , si eu m-am trezut brusc cu ceva de genu , cineva o urmareste pe soreamea". Hmm , incep sa cred in chestii in care nu credeam ? /:) Dar sa ne amintim k-s cu medicina , si pot gasi imediat o explicatie plauzibila din punct de vedere anatomic si fiziologic ;;)