vineri, 13 martie 2009

Heya !

Helliu to ya all.

Well , sincera sa fiu nu m-ash mai fi intors , sa scriu ...
franturi de idei si adieri de sentimente din furtuna mea de viatza, dar un bun prieten mi-a sugerat sa-mi mai deschid putin blogul ,
sa mai las si pe aici cate ceva din zbuciumurile mele de toate zilele , si sincer...
cred ca o voi face.

De ce? Simplu. De Yahoo Messenger m-am plictisit , hi5-ul mi-a mancat viata si nervii destul , Deviant Artul inca este o pasiune ,
dar o pasiune tragic de mancatoare de vreme [ore fugite de la scoala ... ca sa ce?... ca sa vad ce print mi-a mai fost cumparat].
Ok ! That's over... got some more important things to do with my time.

Nu stiu de ce am ajuns sa spun asta la 3 zile dupa ce am facut 18 ani.
Eu nu simt nici o schimbare ,
poate doar capul spart intr-o prietena si nemaivazuta betie de atunci.
Dar sunt chestii vesele , vorba prieteniilor "once in a life time you're doin' eighteen" ,
well , slava domnului , ca nu ash mai rezista la un majorat nici eu nici casa mea :))

Revenim , nu inteleg de ce m-am scchimbat ,
poate doar am stat mult prea mult cu ochii atintiti pe perete , sperand ca imi voi regasi gandurile , si imi voi repescui franturile de trairi.
Dar sunt duse , toate sunt duse , ma uit in urma , si nu vad nimic.
Ma vad pe mine , asa cum eram atunci , dar dintr-un anume motiv nu imi inteleg aluziile si aspiratiile din acea perioada.
Eram eu sau nu eram eu.
Ciudat este ca nu ma simt ca si cum as fi fost eu.

Am tzopait prin archive ,
sa ma uit ,
sa vad ,
sa imi amintesc ,
ce era in capul meu ,
ce anume din inocenta
era inca exprimata subtil in afara.
Eram inocenta ,
poate ...
dar...
insa...
cautam iar doar niste motive.
Motive ca sa ce?
Vreau sa ma omor, sa imi sec fiinta de anumite trairi ,
sa ma intorc in acea minte finutza si inocenta.
Eram visatoare , sau eram doar neexperimentata?
Nu stiu , va intreb pe voi , eu nu ma mai stiu , am avut dureroasa panorama de a ma privi numai din interior. Nu ma pot detasa de ceea ce sunt , dar inca imi amintesc haioasele porniri de rebelitate si atomicele porniri de fericire.
Erau momente de orbire totala ,
zburam , pe o baza inexistenta si pe niste fire imaginare ,
dar zburam
, eram in aer ,
eram eu ,
dar carapacea nu conta.

Chestia asta cu "carapacea" m-a obsedat mereu.
Ma va obseda intotdeauna.
Atat de mult am vrut sa calc oamenii in picioare pt aceste obsesii si dorinte fizice.
De ce?
Poate sunt si eu la fel...
dar ii vroiam tarati la pamant ,
vroiam s ale arat cat de usor te poti duce "draqu" luandu-te dupa o aparenta.
Dar am incercat atat de mult sa joc acest rol , ajunsesem o parte din el ,
ajunsese o parte din mine...
si ceva s-a stricat.

Nu zic ca as fi fost Sf Maria ,
dar eram mai buna ,
mai dulce ,
mai onesta si mai sincera.
Acum ador sa fiu persoana rea ,
sa ii vad cat se chinuie sa ma atinga si sa nu reuseasca ,
sa arunce cu insulte , sa incerce sa ma doboare de pe piedestalul ridicat de mine.

Si iar ajungem la fantasme. Poate am tot alergat dupa fantasme , poate ele erau reale si numai eu le consideram niste fantasme.
M-am considerat mereu puternica , curajoasa , tare pe interior ...
maybe I was wrong..
poate de aceea fug de la o persoana la alta.
Cunoasterea omului ii descopera punctele sensibile ,
si sa fim seriosi ...
cine le vrea descoperite?

Am avut atatea momente de izbire de ziduri ,
izbit co toata forta ,
izbit cum n-am crezut ca ash putea sa ma izbesc .
Am urat acele perioade ,
le-am vrut sterse pe veci , disparute , dar cum acest lucru nu se poate
... le-am ingropat.
Mai adanc si mai vesnic decat se poate ingropa o fosila in neantul oceanului. Dar exact ca acea fosila ,
valurile si curentele dezgroapa , strat dupa strat ... tot vor ajunge la suprafata , cu cat le ingropi mai mult , cu atat vor iesi mai usor. Iar in momentul in care sunt iar sus ... vei avea puterea sa le mai ingropi?
Nu stiu... eu nu am mai avut acea putere, credeam ca este acolo , inlantuita si controlata de mine. Se pare ca nu este , si i-ar m-am dus purtata de propriile pareri.

Poate trebuia sa ii ascult ..
mai mult..
mai putin...
mereu am fugit de opiniile celor care ma cunosc si care tin la mine
... nu stiu de ce ...
dar am facut-o.
Imi este rusine sa recunosc asta , mereu am preferat sa ma pocnesc singura de acel prag ,
a fost folositor , prefer sa ma ranesc singura decat sa nu aflu profunzimea acelei trairi.
Dar imi pare rau , si nu pentru mine , pentru ei
, trebuia sa le acord acel respect , am fost mult prea incapatanata.
Cu un simplu "scuza-ma"
nu prea reusesti sa rezolvi ceva.
fata de ei , poate ! Fata de tine... NU

Iti crapa .. obrazul ,
fata , mandria ,
rusinea ...
te afunzi in disgratia fata de tine.
Preferai sa te vezi altfel , preferai sa te uiti in urma si sa nu iti fie rusine , asai?
Am preferat mereu asta , m-am autoanalizat de atatea ori , ca nici nu mai stiu pe ce lume traiesc...

"fac bine?" "nu fac bine..." "am spus ceva prost" "ce parere are de mine" "mi-am stricat acoperirea" "am exagerat din nou" "nu meritau sa le vorbesc asa"

...."de ce am facut asta?" ....
"de ce am spus asta?" ....

" de ce nu ma pot stapani?" ....

"de ce nu ma plac asa cum sunt?" ....

FIINDCA NU ESTI TU

O faci doar ca sa le schimbi parerea ,
ajung sa tina la tine ,
vrei sa-i vezi urandu-te....
te urasc ... vrei sa le demonstrezi ca esti ca inainte....
dar oare mai esti?

De ce ..
prea multe intrebari ...
prea seci raspunsuri ....
prea multe motive , prea multe minciuni ,
prea multe aparente.
Te vei pierde printre ele ...
si la sfarsit vei urla la ei , ca este vina lor ,
numai a lor ca te-au fortat sa faci asta ...
dar oare au facut-o?
Nu

Oare ai facut-o tu?
Da...

Te vei autoanaliza in continuare ...
iti este frica ... imi ste frica ...
sa ma uit in urma , si sa vad ca o iau in regres.
Nu vreau regresul ,
nu vreau sa mai cad din nou , si nu din cauza CUIVA ...
nu am cazut niciodata din cauza cuiva !
Totul este din cauza mea
, fiindca se dezgroapa
si se reingroapa ,
nu le pot birui ,
dar nici nu le pot da drumul.
Sunt ale mele , sunt trairile care imi ingroapa golul ,
le vreau acolo fiindca tot acolo au fost cand am cautat ceva n intunericul meu , erau acolo , si imi defineau fiinta.
In singuratate si neant ,
erau acolo , atarnand , arzand ,
zdrobind si urland.. erau ,
si au ramas, mi-e frica sa le dau drumul ,
daca ma voi evapora o data cu ele ,
nu le vreau scoase ,
nu le vreau biruite , le vreau la fel , semi degropate ....

Ook , gata pt azi , deja am o stare proasta si nu vreau sa ma creada lumea nebuna de-a binelea.
Besides ,
persoana care m-a rugat sa mai scriu ...
este un prieten pe cinste ,
ii multumesc de idee, sper sa nu citeasca ce am scris :))
mie imi este frica sa recitesc

Take a look la videoclipul si melodia mea preferata:



Ma duc sa mai invatz la biologie ,
v-am pupat , multumesc daca ati reusit sa cititi 2-3 randuri din nebunia mea >:D<

Kalypso,
13 Martie 18:18

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

Lost in Words again...

Stau pe net...

E liniste..

[asta daca metalele astea sunt linistite pe limbajul meu ^.^  ]
...but this is me, it's my world... asta ma relaxeaza. Azi , in penultima zi de scoala... ma strigau unii "Satana" pe la liceu.


 Aww, that's so sweet!, macar am mai progresat... 
not E M O stuff anymore  ... that's a step forward indeed
... me's pround ! 



Parca ultima data cand ma strigase unu drept un specimen d'ala am zis:

 "OK! Daca  imi dai o lama iti cant simfonia a 5-a de Bethoween pe tiroida ta." 

[a palit...cred ca nu stie ce-i aia "tiroida"(in ziua de azi se face apel mai mult la organul din jumatatea caudala a axului sagital, organ citat de fete in prostie )
... hmmm  .. sau poate i-a picat metaforic "nicovala-n cap" cand a auzit de Bethoween (cine-o mai fi si ala)   in fine.. fast forward... insignifiant ]

***

Revin cu picioarele pe pamant, si cu jumatatea posterioara pe cel mai folosit scaun din casa asta :))

Ma uit in stanga biroului, era ONCE o soba aici 8-> (da , dintr-aia cu lemne, era singura camarutza cu soba de lemne ] si ce frumoos trosneau... asha un zgomot melodios si cald inunda camera. Bine acum e caloriferul, ne desfatam in tehnologie, but still , 8 years ago 8-> .. lasa , contribui la salvarea copacilor . 


Fshhh!!!

         [dunno... zgomotu' ala de la mess , onomatopeele nu se scriu exact bre]

Zboing!!


Out din Photo Shop ... incarca-te incarca-te .... 
   << ... yeah my PC's in agony again>>

.......

... asha ... WHOAW ! 

Ce de lume on   .. 
si ce de massuri ...
ramane cum am stabilit 


Never mind..    let's take a look la statusuri ... in ce forma de agonie mai e lumea azi  

                                            LOVE
                                                   
                                                           LOVE
                                                                                   
                                                                            LOVE
                                                           LOVE
 
                                             LOVE



                   

[suuure nimic nou  imi vine sa borasc...bine unii chiar o zic for real, da' majoritatea bat campii ca de obicei  ]





          Winamp
>> 

Anorexia Nervosa
 (daa , daca nu va place blackul holbati-va doar la nume  )
>>
 
"Vomited Fairy-Tale" 
(hihi , that's sweet  )

Mah, oamenii "in love" au statusuri swett, nascocite, nelogice,nerimate, nefanteziste,uneori penibile. 
Isi storc creierashele in zadar, oribiti de voalul safiric de iubire, uita ushor sensul metaforelor sau nu ii dau importanta.



Hmm.. am ceva vin la bord [doar asha ma calmez dupa frumusetile de batalii cu taikmeu]... si bere ca doar eternul Jack e mereu acolo  [cu tot cu sahul ala genial si bodega plina de prieteni ]... si cola [fie ca ma las eu , cumpara taikmeu , fie ca se lasa el si-mi cumpar yo.. cert e ca ne bantuie casa]

... si eternul ceai verde [caruia ii ridic monument onorific  ..unde esti colegamio.. Alinaa mama , nu vrei niste ceiutz? Cu savurosul miros de frunze fierte  e vacantza draga cine te mai bantuie pe tine zi,pauza si noapte cu ceaiul langa sandwich ].



>>   Nickelback-If everyone cared  <<






... but still... NICKELBACK !! For God Saix ... I just loove his voice



alunec in visare... mi-a alunecat capul pe perete si ma uit .... (la doamne stie ce) ... cred ca-mi aminteam de scrima..
  
..frate.. cat de dor imi este de concursuri,antrenamente,distractie,vanaiati dupa concurs,adrenalina,
si vaai ce somntrageam dupa ce veneam de acolo ... 
scrima ... prieteni...si de Alexandra din satu mare (my best friend) ... si cat m-ar costa sa iau o zi , dus intors trenul pana acolo... 


... hmm... viseee ... n-am bani de mers la cinema , d'apai asta.  


Trebuie sa-mi iau o data slujba aia in Photo Shop Editing pt texturi de pagini web si sa nu mai visez la cai verzi pe pereti... si sa nu mai dardai cand aud cuvantul "interviu de angajare" ca doar nu ma mananca de vie.

.....

Iar ma uit ... (pe ecran o poza din Deviant Art) ... god damn it , voi ajunge si eu sa fac un photo manipulation la fel de fantezist ca tipa asta din Polonia... 

de ce?

PENTRU CA POOT !! 



Bine binee, inca 2-3-100 de tutoriale mai intai 


Mi-au cazut ochi pe fereastra ... de ce nu ninge? Intrebare retorica... nu stiu... ma trezesc ca-mi imagniez fulgishori pufoshi invizibili, ca in copilarie , cand tzopaiam de pe scara de intrare in casa , si ma trezeam ca ma inec in zapada de 1 metru  

...god , ce zile   ce veseli eram toti, ce nu se auzeau tipete in casa din 10 in 10 minute, ce nu distrugeam casa, ce nu demolam ...ce ne bateam in zapada cu taicameu, ce ii mai stiam si eu vocea maicamii. Mi le amintesc vag... erau sweet... eram sweet... let me dream...


...and dreaaam....


... and .... sleeep .... zzzZZZzzZZZ 




sa incepem niste psihologie..sa ma mai destind
si yo putin:


Imi place sentimentul de iubire,dragoste...
in definitiv iubesc OMUL, in profunzimea gandirii si
materiei lui vii,
in adancul fiintei sale se afla acel suflet neelucidat,nedescoperit,
imposibil de cuprins
in granite fizice. Se zice 
,,,pe ici pe colo ca doctorii fac diferenta 
intre spirit si fizic.
Poate de aceea
imi si place atat de mult domeniul.

Persoana in sine... 
"omul"... 
este adorabil, poate sa aiba un ochi in minus,
o piele zbarcita
[ca o batrana pe care am vazut-o zilele astea... 
ii cazusera moneziile pe prostia de tabla de la magazin
pt rest si toanta de vaznatoare murea daca o ajuta sa 
isi ridice monezile
fiindk avea degetele atat de umflate si unghiile atat de distruse 
ca nu putea sa ridice nici hartiile, 
cred ca mi-a multumit
10 minute incontinuu pt ca am ajutat-o]
revenim... da piele zbarcita, dinti zdrobiti,
boli incurabile.
Dar iti va placea... iti va placea vocea lui cristalina,
licarul din ochi, felul cum zambeste, modul in 
care il pasioneaza o anumita tema, 
visele sale ascunse sub carapacea firii sale, 
imprevizibilitatea gandurilor sale,
modalitatea in care incerci sa-i patrunzi in sfera gandurilor, 
va fi mereu diferita ,
ca un labirint format din pomisori verzi , 
mereu acolo, dar mereu in schimbare.

Wow , da ... 
acum ceva vreme credeam ca urasc oamenii.
Acum aflu ca de fapt nu ma cunosteam
indeajuns sau cel mai probabil nu ii percepeam pe calea corecta 

***

[sau poate nu stiam sa ma fac perceputa in 
felul in care doream,
este foarte greu sa fi inchis 
inauntru de cuvinte si exprimari, inca mi se mai intampla sa vorbesc ,
sa ma aud, sa stiu ca nu
asta vreau sa zic, sa-mi iasa cuvintele prin piept nu pe gura,
sa ma uit in ochii omului crezand 
ca va vedea ce anume vreau sa zic. 
Nu stiu cum simtit voi inauntru mesajul pe care-l vreti sa-l
transmiteti, eu simt mai intai emotia , 
sentimentul, si cand vreau sa-l exprim simt ca exprim mai
putin de jumatate. :( Poate sunt nebuna...
parintii mei asha cred... ajung sa cred si eu asta...
uneori imi creez singura un haos in jurul meu,
numai de dragul de al creea, numai de dragul
de a simti multitudinea de emotii. 
Ma plictisesc rapid de o emotie, trebuie sa trec la alta,
fie rea fie buna,
o vreau in mine , sa-mi curga prin vene,
sa o simt in profunzimea fiintei mele,
sa nu ma simt goala si secata de pasiunea vietii. 

***

De aia are impresia fiecare om ca am ceva cu el,
ca il iubesc sau ca ii acord prea multa atentie!
O zic acum,
pe sleau,sa nu ma mai innebuniti 
cu ideile voastre.
Ma fascineaza persoana in originalitatea
si profunzimea sa,
a gandurilor sale! Cu cat este mai diferita
persoana,
Cu atat imi place mai mult sa ma transpun 
in postura,viata, ideile
si gandurile sale, sa simt senzatii noi.
Oi fi nebuna?
Poate...
In definitiv mi s-a zis de atatea ori
incat nu mai imi pasa.
Oricat de ilogica,incorecta, rea, ciudata, incuiata,
nesimtita,fitzoasa,simpla sau complicata
ar fi persoana,
tot ma fascineaza suflarea ea,
a fiintei sale,
suflare vie, dar mereu atat de schimbatoare.

***

Si cum am mai spus, sau v-ati dat seama deja...
ador sa vantura atmosfera,
sa fac un "shake" de emotii,intrigi,dorinte,vise,
certuri,furtuni,
liniste,calmitate,armonie, oameni noi, locuri noi,
situatii,idei,pareri,gusturi mereu noi,
mereu diferite...
azi DA...maine NU...poimaine POSIBIL.
Imi place sa schimb totul dupa bunul plac,sa gust
schimbarea cu totul,
sa gasesc mereu provocari in ceea ce ma inconjoara,
dar sa tai macazul prin
pastrarea principiilor. Ele sunt acolo, bine impietrite,
gradate in fiinta mea.
Sunt baza care imi tine ridicat moralul
cand tot restul se prabuseste. Fara ele nu ma vad 
pe mine, nu ma suport pe mine..
pentru ca atunci cand arunc o privire obiectiva
asupra persoanei mele, sa nu cad in depresie,
sa fiu...si sa raman...
mandra de mine.
Asa cum sunt, asha cum am fost, si asha cum
vreau sa raman.
Principiile omului,
dupa parerea mea... stau la baza caracterului omului,
a gandirii si a perceptiei altora,
creeaza acel subtire strat impermeabil,
fara de care persoana
si-ar lasa amestecate-n voie gandurile si opiniile sale,
pana cand v-a realiza...
ca de fapt...
NU mai are opinii si ganduri proprii.
Apoi va incerca sa se regaseasca.. pe el
gandurile sale..
In urma goanei nebune de a intra intr-un grup, 
de a se simti aidoma lor.
Bine ca am trecut peste asta.
Nu mai imi pasa ca nu-s ca ei...
am avut incercari,
au fost in zadar..
Ba chiar m-am trezit cufundandu-ma mai mult
in nestire.
Ma bucur ca am reusit sa ma accept asa cum sunt,
sa doresc sa ma inteleg eu,
inainte sa ma inteleaga altii.
Am ajuns sa iubesc viata, cu toate aspectele ei.
Si ma uit in urma... imi doresc atat de mult,
dar atat de mult...
sa realizez , macar pe jumate cat am
realizat in trecut.
Sa ma vad ca o iau ascendent ,
nu descendent.

***

Ma uit ce am scris... whoaw am reusit sa ma 
exprim mai okay,
mi s-a mai luat din cheagul asternut peste 
bariera vorbire-emotie]


***


Zgratzzzzzzzzz ... damn it iar zgarii biroul cu ghearele mele negre de juma' d metru 

Acum .. ca mi-ai citit un sfert de nebunie, promite-mi ca ma vizitezi la ospiciu 

Dar sa revenim la chestii normale.. sa ma prefac ca-s si yo..
normala  



...la statusuri   

Ca de obicei cand alunec in melancolie, imi aluneca si degetele in casuta de status, inchid ochii, ii deschid atintit pe o poza din fantasy manipulation pe Deviant... ma imaginez intr-o postura de candva, incep sa scriu:

"Let's dance,,just one more time...just once more... just once...
 Time can stay still... when there's nothing left to be said...I'll stay still ...[...] "

Ma opresc, sa nu fie prea lung... si da imi place sa dansez, si mereu cand am dansat a fost cu cineva deosebit.Oricum trebuia sa ma opresc , trasatura fundamentala a poporului amestecata cu instinctul de barfitori in turma incep cu suspiciuni si idei de copii de 6 ani, cum ca cine stie in ce fairy-tale m-oi afla. 

Si daca oi fi?! Ce ?!

X: De unde's versurile?
X: ???
Me : Le-am scris eu... acum  
X: Wow ! Sunt super , really!

[this was sweet ^.^]

Aww... in ziua de azi TOTI vor sa fie iubiti, dar omul a uitat capacitatea de a se FACE IUBIT , acum vrea totul de-a gata !! 



BOING!!! Funny...

P:Esti in LOVE?
Me:Nu, e sts sa le arat indragostitelor din lista cum se scrie ceva frumos.
P:This sux..



Era sa zic "da sunt indragostita de oameni" dar ce sa inteleaga, 
ma trezesc si luata la mishto

Yeah,sure BACK to reality.


Winampul tzopaie again pe unde are chef
>> Enio Morricone -Chi mai & Last
of the Mohicans <<

[tipul asta chiar stie meserie ,de aia a si facut atatea 
soundtrackuri

Let's take a look again prin you tube
imi place melodia asta so much 

desi nu e asha deloc si alea nu plang dupa
aia  
dar e faina melodia,ce se putea sa nu mai dau d love
si pe you tube



Dar sa inchei... mi se face somn...


[Dupa parerea mea sufletul 
uman este lasat pe pamant pentru a gusta din multitudinea de trairi si emotii]



***